Caciula.me – un simbol pentru romanii din toata lumea

Caciula.me – un simbol pentru romanii din toata lumea

Daca nu-i cunoasteti inca pe baietii de la “caciula.me”, e cazul sa faceti cunostinta cu un grup de oameni creativi peste masura, care au avut nebunia de a da nastere unei platforme de sorginte “traditionalo-istorica”. Instaglam a stat de vorba cu Octavian Viorel, autointitulat “capul rautatilor” in acest proiect si va aduce mai multe detalii:

Instaglam: Cine sunteţi?

O.V: Mă numesc Octavian Viorel, capul răutăţilor de la caciula.me. Sunt “creative” într-o agenţie de branding şi comunicare online, jumătate scriitor, jumătate cititor avid şi un utopist pragmatic cu normă întreagă.

I: Cum s-a născut proiectul “caciula.me”?

O.V: Ideea s-a născut în lungile nopţi de “cenaclu”, în care ne strângem diverşi prieteni şi discutăm câte în lună şi-n stele despre te-miri-ce. La început, când eram şi noi mai tineri, aveam o atitudine foarte “anti” cu privire la tot ce ne înconjura. Ne argumentam părerile, ne înflăcăram, gesticulam, într-un cuvânt pierdeam vremea. Când ne-am mai maturizat, am schimbat şi discursul. Am devenit mai “pro”, deşi lucrurile din jurul nostru nu se schimbaseră mai deloc. Dar am realizat că lucrurile rămâneau pe loc pentru ca noi eram “anti”, deci nu prea făceam nimic pentru a le schimba.

cap_1_web

I: Ce v-a inspirat in crearea de caciuli cu veleitati dacice?

O.V: În primul rând ne-a inspirat non-acţiunea şi defetismul celor din jur. Şi am zis să facem ceva mic, cât de mic, care să ne urnească din loc. Personal aveam şi frustrarea creatorului de “obiecte” virtuale. Website-uri, aplicaţii de Facebook, soft-uri operaţionale, toate astea dispăreau în timp, la un an, doi, trei de la lansare. În urma mea nu rămânea, practic, nimic. Şi atunci am decis să fac ceva care să rămână. Pe care să-l pot duce la ţară şi să-l arăt neamurilor mereu nelămurite cu ocupaţia mea. Să vadă şi ei că iese ceva palpabil din mâna mea. Şi mai era dorinţa mare de a ţine românii uniţi, chiar dacă sunt împrăştiaţi prin lume. De-aia am căutat un lucru vizibil pe stradă, un simbol care să strige “sunt român”, mai ales acel român pe care-l ţinem ascuns în idealul nostru, unii dintre noi.

I: Aveţi un model internaţional de business?

O.V: Un model nu, o modalitate, da. Personal cred că producţia individuală este soluţia la post-corporatismul pe care începem să îl resimţim. Cu atât de mulţi roboţi în jur, lucru manual va deveni preţuit. Iar globalizarea va da fiecărui individ acces la o piaţa imensă, internaţională, unde va găsi cumpărător pentru aproape orice îi iese din mână.

I: Cum îl vedeţi dezvoltat pe piaţa autohtonă?

O.V: Visul meu este să fac din această căciulă un simbol naţional care să treacă dincolo de hotarele ţării. Lucrăm acum să găsim metode prin care să facem căciula să ajungă în cele mai îndepărtate locuri ale lumii pe frunţile alor nostri. Zic, mai degrabă, că lucrăm să dezvoltăm piaţa internaţională. Vom reuşi în curând.

cap_3_web

I: Ce vă nemulţumeşte şi ce vă bucură la români şi la relaţia lor cu brandurile neaoşe?

O.V: Nemulţumiri nu mai am. Cum ziceam şi la început, atitudinea bosumflată nu ajută. Prefer să văd partea bună a lucrurilor, iar căciula ce face subiectul discuţiei m-a ajutat foarte mult. Am întâlnit mulţi oameni sinceri, calzi, educaţi, respectuoşi. Prieteni, le-aş spune. Toţi emoţionaţi în discuţii, toţi avizi de a afla cine suntem, toţi preocupaţi de ce devenim. Şi toţi foarte dornici de a se cunoaşte cu alţii asemeni lor, realitatea mediatizată făcându-i să se simtă singuri printre ai lor. Când colo, suntem mulţi, omenoşi, cum ne ştim.

 

NU EXISTA COMENTARII

Lasa un comentariu