Alina Ene are 28 de ani si este de profesie designer vestimentar. In luna iunie a anului acesta, Alina a pornit pe bicicleta spre Indonezia. Asa s-a nascut artsywheels, un blog inedit de desene si experiente si o poveste despre cum sa dai frau pasiunilor si sa traiesti la nivelul propriilor asteptari. Viata e in alat parte si depinde numai de noi sa o gasim asa cum ne-o imaginam. Mai multa inspiratie ne ofera chiar Alina, cu cuvintele sale:

Scriu dintr-o cafenea in Padang Panjang, Indonezia. Cica e wireless, dar e mai mult internetless. Am ajuns in satul asta cu pretentii de oras la inceput de septembrie. Si voi ramane aici pana in iulie 2015 cand voi termina bursa de studiu. Teoretic. Multe se pot intampla pana atunci. Dar deocamdata intentionez sa studiez cultura Minangkabau.
In Indonezia, mai exact Jakarta, am ajuns pe calea apelor si pana sa ma imbarc, in Singapore, o parte din distanta am parcurs-o pe bicicleta: 5171 de km. M-am pornit din orasul natal, Focsani, pe 4 iunie 2014. Pe 28 august trebuia sa fiu in Jakarta, asa ca mi-ar fi fost imposibil sa pedalez intreaga distanta. Am reusit sa vad de pe doua roti: Bulgaria, Turcia, Georgia, Armenia, Iran. Din Teheran am luat avion catre Kuala Lumpur, Malaezia, de unde m-am pornit iar pe bicicleta catre Singapore.

alina 1
Drumul, desi n-au lipsit peripetiile, a fost mai usor decat m-am asteptat. O spun si cu o usoara dezamagire fiindca atunci cand te pornesti intr-o asemenea experienta te astepti sa fie totul numai aventura…
Cele mai memorabile experiente? Cele mai frumoase? Cele mai teribile? De fiecare data cand sunt intrebata de “cele mai…” ma blochez. Refuz sa-mi categorisesc amintirile astfel. Ce inseamna “cele mai…”? De ce cuvinte sa ma folosesc ca sa te fac sa intelegi trairile pe care le-am avut la Podul Dracului, in Armenia. Nu s-a intamplat nimic senzational. A fost unul din acele momente de pura fericire, din interior. Fara nici o explicatie m-a inundat o stare de bine. Eram singura, dar nu simteam nevoia sa impart cu nimeni momentul. Imi eram de ajuns.
In Bulgaria, in drum spre Burgas m-a prins furtuna prin munti. Ziduri de verde pareau ca stau sa se prabuseasca peste mine. Iar la un moment dat in drum a navalit un parau ale carui ape se umflasera. Masini 4×4 stateau in asteptare nestiind daca sa inainteze. Ce era sa fac? Sa ma intorc? Am inceput sa imping la bicicleta sperand sa nu ne ia apele. Din drum nu m-am intors nici in Georgia cand furtuna a navalit cu tot cu namol de n-am putut nici sa imping la bicicleta. Asa ca am despachetat-o de toate bagajele si am dus-o pe sus pana unde drumul devenea iar circulabil. Mi-am recuperat lucrurile si cand s-o impachetez la loc aud schelalait de catel. Ma cobor pe malul raului, care insotea drumul in paralel, stiind ca era chestiune de timp pana avea sa se umfle suficient de tare cat sa ia puiul cu el. De lasat pe marginea soselei n-am putut sa-l las caci era aglomeratie de la traficul blocat si vroiam sa-l stiu in siguranta. Asa ca am pedalat cu puiul de catel in buzunarul la pelerina de ploaie pana in primul sat unde l-am lasat la o benzinarie. Au fost momente teribile dar entuziasmante pentru ca traiam o aventura!

Mi s-a propus sex la margine de drum (Armenia), doar din cuvinte din fericire. Nu stiu exact ce i-a facut pe respectivii sa credea ca as fi interesata. Presupun ca si-au zis sa-si incerce norocul cu femeia toata transpirata, gafaind de la efort.

10169327_656991227714616_3373195097677650159_n
In Turcia, in Samsun, m-am simtit incredibil de norocoasa, pupata de soarta chiar. Gazda ma invitase sa ies la o plimbare pe biciclete cu prietenii ei, insa din cauza oboselii am refuzat. Asa ca a venit impreuna cu ei sa ma salute. Imi trimite mesaj sa ies pe balcon. La vreo 20-30 de insi au inceput sa strige in cor “Welcome, Alina!”
Multi oameni faini am intalnit pe drum. In Armenia, Kapan, stateam la margine de drum, pregatindu-mi un ness cand trei doamne se apropie de mine sa ma intrebe de soarta si una dintre ele ma invita sa dorm la ea. Asemenea intamplari devin obisnuinta dupa un timp, insa am incercat sa rasplatesc de fiecare data, prin desene pe care le-am realizat de-a lungul drumului.
Nu au fost momente cand sa-mi pun problema sa ma intorc sau sa renunt. Insa au fost dati cand m-am intrebat “De ce?” Mai ales cand ma simteam foarte singura, cand mi-as fi dorit sa am cu cine sa impart trairile. Insa mult mai multe au fost momentele cand ma uitam cu mandrie la cat drum a fost si infulecam cu nerabdare cat a mai ramas.
Imi amintesc o dimineata, doar o senzatie de fapt: cu cata fericire l-am privit pe Daan, impreuna cu care am pedalat in Iran. El dormea. Am impartit doar drumul, insa ma stiam atat de departe de casa si eram bucuroasa ca ma insotesc cu cineva interesant, care mi-a imbogatit experienta. Totul mi se parea incredibil dar era real, mi se intampla mie, fiindca am avut curajul sa ma pornesc la drum.

10169161_688368787910193_379397931258447856_n
Mi se tot spune ca sunt curajoasa, ca este extraordinar ce-am reusit sa fac. Singurul lucru pentru care merit sa fiu felicitata este faptul ca am facut pasul. Consider ca oricine este capabil de un asemenea drum, daca si-l doreste. “Fiecare isi e dator sa-si traiasca viata potrivit propriilor asteptari” Cuvintele ii apartin mamei. Insa e greu sa-ti dai seama ce iti doresti cu adevarat, atat de intoxicat esti de asteptarilor celorlati de la tine, de ceea ce societatea considera demn sa urmaresti in viata.
Am locuit 9 ani in Bucuresti incercand sa-mi fac un rost. Poate n-am muncit suficient, poate nu mi l-am dorit suficient. Poate ca inca nu este tarziu… insa in toamna lui 2013 am acceptat infrangerea si m-am mutat inapoi “acasa”. Orasul de provincie si perspectiva sa continui sa-mi gasesc un rost de acolo ma sufocau. Asa ca am plecat. Curaj mi-ar fi trebuit ca sa raman, sa mai incerc. Dar confortul meu era dincolo de linia orizontului, in ziua de maine unde nu stiam ce va fi si ce ma asteapta.
Da-ti seama ce vrei si fa pasul!

Acest drum a fost posibil si datorita sponsorilor: Traveo, Nikon, Shillex, Sprint Sports, Mountain Shop, Cool Sport, Tepid Unior, KTM.

Pagina fb: https://www.facebook.com/ArtsyWheels

Blog: http://artsywheels.ro/

10625156_692651187481953_6311245909853487417_n

Prev1 of 9Next

NU EXISTA COMENTARII

Lasa un comentariu